Stilul inconfundabil al regizorului Wes Anderson a fost şi încă e întors pe toate părţile. De la obsesiile pentru cadre centrate sau anumite culori, iată că acum avem ocazia să reflectăm la simbolistica unui alt item recurent în filmele sale: cărţile. Avem un video, dar şi un articol dedicat (http://www.theatozreview.com/2015/06/25/books-in-the-films-of-wes-anderson/), unde vom găsi o scurtă analiză gândită de Luis Azevedo, fondatorul revistei A to Z Review, care porneşte de la câteva aspecte esenţiale, uşor de verificat.


The Royal Tenenbaums (2001) începe cu cartea filmului. La fel se întâmplă şi în Fantastic Mr. Fox (2009). Mai mult decât atât, The Grand Budapest Hotel (2014) începe şi se termină tot cu o carte. „Filmele astea au un mesaj clarˮ, consideră Azevedo: „cărţile conservă poveştileˮ. Într-un interviu din 2014, Wes Anderson vorbea despre felul în care regizorii François Truffaut şi Jean-Luc Godard foloseau cărţile în filmele lor.


„Aproape fiecare film al lui Truffaut e o adaptare a unei cărţi favorite. Şi sunt pline de cărţi, dar în niciunul nu apar atât de multe ca în Fahrenheit 451. Sigur, sunt distruse, dar e plin cu cărţi… Împart aceeaşi afecţiune pentru felul în care sunt privite atât ca obiecte, cât şi ca poveşti minunate. La Godard, în schimb, se citeşte din cărţi, pasaje lungi, de obicei, iar cuvintele sunt transformate în imagini.ˮ