„Trupul pe care-l porti a fost candva al meu.”
 
Asa incepe scrisoarea pe care Myfanwy Thomas o tine in mana atunci cand se trezeste intr-un parc londonez inconjurata de cadavre care poarta manusi din latex. Fara sa aiba habar cine e, Myfanwy trebuie sa urmeze instructiunile pe care i le-a lasat fostul eu pentru a-si descoperi identitatea si a-i gasi pe agentii care vor s-o distruga.
 
Curand afla ca e o Tura, un membru de rang inalt al unei organizatii secrete numite Checquy, care se lupta cu numeroasele forte supranaturale din Marea Britanie. De asemenea, descopera ca si ea poseda o abilitate rara, posibil letala.
 
In misiunea ei de a afla care membru din Checquy a tradat-o si de ce, Myfanwy intalneste o persoana cu patru trupuri, o aristocrata care ii poate patrunde in vise, o institutie secreta unde copiii sunt transformati in luptatori letali si o conspiratie mai mare decat si-ar fi putut inchipui vreodata. intesat de personaje deopotriva fascinante si fantastice, Nume de cod: Tura e un thriller ingenios, plin de suspans si umor, care marcheaza debutul ambitios al unui tanar scriitor extrem de talentat.
 
„Impresionant! […] Umorul sec, rasturnarile de situatie surprinzatoare si intriga bine mestesugita fac din acest roman un castigator.” PUBLISHERS WEEKLY
 
„Absolut convingator si captivant – foarte bine gandit si adesea ilar. […] Pana si acest critic istovit, care imbatraneste si care sufera de deficit de atentie, a fost dat pe spate.” LEV GROSSMAN, autorul romanului Magicienii
 
„O combinatie inedita de Harry Potter, Vanatorii de fantome si Razboiul lumilor, acest roman e indraznet si ingenios, plin de spori, mazga si suspans – si are trei eroine cutezatoare (dintre care doua impart acelasi trup!).” KATHERINE NEVILLE, autoarea romanului The Fire
 
„Nume de cod: Tura are de toate – puteri secrete, organizatii misterioase, cotloane intunecate, savanti excentrici si o rata care poate vedea viitorul. […] Va spun cu mana pe inima ca a trecut ceva timp de cand nu m-am mai bucurat asa de un roman paranormal. […] Atat de bun e!” JAMES FLOYD KELLY, wired.com
 
 

---